Victor Fota: „În viitor, probabil se va ajunge la o confuzie între om și mașinărie”

Victor Fota, bucureștean și pictor full-time. A început cu muzica, dar fiindcă s-a panicat pe scenă, s-a apucat de pictură. Atunci a aflat că are stofă de artist. Picturile lui reflectă pasiunea pentru felul în care funcționează realitatea, definită de știință și tehnologie (teoriile mecanicii cuantice, în mod special), și tehnica uleiului pe pânză cu influențe flamande, pe care a personalizat-o într-un stil propriu.

Ce te-a împins spre pictură? Cum a început totul?

De mic mă uitam des în gol și îmi fugea mintea la multe idei, probabil asta a fost indicația că am stofă de artist. Am început cu muzica în clasele primare, în paralel făceam și desen și culoare. Într-a 5-a am renunțat la muzică pentru vizual, pentru că eram panicat pe scenă și mă afecta tare emotional, dar și pentru că profesorul meu de atunci, Marcu Mihai (sculptor), m-a sfătuit să aplic la Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza”, unde am studiat până la absolvire. După un an de pauză am dat la Universitatea Natională de Arte din București, la Facultatea de Istoria Artei, secția Conservare-Restaurare, unde am absolvit licența și masterul (2009-2014). Deci profesia mea este, de fapt, de restaurator.

În paralel cu facultatea am început să și pictez. Simțeam nevoia asta, având în vedere că la secția de restaurare creativitatea nu prea își are locul, restaurarea fiind mai mult o știință decât o artă. Ușor-ușor, mi-am conturat o manieră de lucru și un stil și am primit feedback bun din exterior. Prin 2013 mi-am dat seama că pictura mă face fericit și că ăsta e drumul meu. De atunci am luat în serios partea artistică și m-am concentrat pe ea, fără să neglijez facultatea. Acum fac asta full-time, mă ocup de pictură, promovare și de o mică afacere cu printurile mele, pe care tocmai am lansat-o.

That Hug, 2014

A different perspective, 2014

Noua ta expoziție, Human Extension, va fi lansată săptămâna viitoare. Povestește-ne conceptul din spate…

Proiectul Human Extension a pornit de la două idei principale. Una filozofică, ce are la bază conceptul legăturii profunde între specia umană și tehnologie încă de la începuturile speciei homo habilis și faptul că primata a descoperit instrumentul și instrumentul l-a facut pe om prin legătura de simbioză ce s-a creat între cele două părți, legatură ce a forțat o evoluție accelerată a creierului uman. Această relație de om-instrument este din ce în ce mai greu de separat, iar în viitor, probabil, se va ajunge la o confuzie între om și mașinărie. Cealaltă idee cuprinde experiențele mele personale cu tehnologia, ca extensie a propriului corp. Am folosit o introspecție bazată pe amintiri pentru a ilustra moduri în care tehnologia m-a afectat pozitiv sau negativ în funcție de experiență. Am relatat o legătură neutră, fără critică sau laudă la adresa tehnologiei avansate. Sunt un iubitor de tehnologie, ea a făcut parte din principalele mele interese încă de la primele semne de conștiintă. M-a traumatizat dar și m-a ajutat în același timp. Sunt convins că tehnologia este salvarea noastră în viitor dacă este folosită cu bun simț și nu trebuie văzută cu scepticism. Probabil, orice bucațică de tehnologie nouă a fost văzută ca fiind diabolică de-a lungul istoriei. Sunt convins că ea este salvarea noastră în viitor, dacă e folosită cu responsabilitate.

Human Extension, 2017

Urmează să aduci, în premieră în România, un nou concept de expunere a picturilor. Pictură și video-mapping. Cum ți-a venit această idee de a le combina?

Nu este ideea mea. Propunerea a venit de la Alina Anca și Razvan Pascu, adică Aural Eye. La vernisajul expoziției Cosmogonie – Realitatea prin Rațiune, pe care am avut-o în 2014, mi-au propus să facem împreună o expoziție în care să combinăm pictura mea în ulei cu video mapping-ul, astfel animându-le. De atunci plănuim acest eveniment. Rezultatul este spectaculos, oferind privitorului mult mai multă informație față de pictura originală.

Acest concept de animare a unor imagini 2D s-a mai folosit în România, însă, nu atât de elaborat cum o facem noi în expoziția Human Extension. Video mapping-ul, împreună cu ilustrația si arta murală, s-a realizat mai mult pe partea underground, experimental, dar expozițiile propriu-zise au fost de scurtă durată.

Human Extension, 2017

Cum a apărut colaborarea cu Aural Eye?

Pe Alina Anca o știu din liceu, am fost colegi de clasă. Cumva, ea a fost un imbold pentru mine când m-am apucat de pictat în facultate. Pe atunci lucra în Photoshop și vedeam la ea niște vizualuri foarte plăcute și inspiraționale. Așa că m-am gândit că și eu pot să scot ceva de acest fel în mediul meu analogic. Primeam și feedback bun de la ea, și asta m-a încurajat și mai tare. Relația noastră artistică e mai lungă decât știe ea, cred! Prima colaborare am avut-o cu Aural Eye la Festivalul de Artă Vizuală Amural, pe care ei l-au organizat în Brașov, unde am expus niște printuri cu lucrări, iar la ediția a doua am avut o expoziție împreună cu Obie Platon la Centrul Multicultural Transilvania din Brașov.

Anxiety Amplifier, 2016

În ultima vreme se tot vorbește despre Virtual Reality cum că ar fi the next big thing in art. Te gândești să experimentezi și zona asta?

Momentan îmi place mediul ăsta analogic, este ceva aparte. Îmi place foarte mult și tehnologia. Mă atrage de mic, deci cred că este cumva un echilibru care mă face fericit și stabil. Practic, combin mediul digital cu analogic.

Video mapping și virtual reality 3D printing. Care crezi că e următoarea chestie care va revoluționa arta? Cum îți imaginezi că vor arăta expozițiile de pictură în 2050?

Pictura nu mai are un rol atât de important în lumea noastră, cum avea acum câteva zeci sau sute de ani. Este eclipsată de mediile noi, tehnologizate. În plus, și când faci pictură, ai o vizibilitate mult mai bună dacă te promovezi și expui pe internet spre deosebire de expunerea într-o galerie. Probabil expozițiile clasice de pictură vor dispărea, iar dacă se vor mai organiza expoziții în 2050, cred că instalațiile vor fi viitorul galeriilor, iar asta combină tot ce e menționat în întrebare.

Cum arată în acest moment studioul tău? Dar playlistul care te inspiră?

Lucrez în sufrageria transformată în atelier din apartamentul meu moștenit din Dristor, București. Pare spațios, dar este destul de aglomerat și nu găsesc niciodată suficient loc, mai ales când doresc să fac o fotografie finală unei lucrări și nu am cum să plasez bine luminile. În rest, se vede din poze.


Am nevoie neapărat de un sunet de fundal când lucrez, dar atunci când sunt suprasaturat cu ceva, începe să mă deranjeze până la greață. De acee, ascult lucruri extrem de variate. În mare parte ascult muzică electronică, mai ales când am mult de lucru și trebuie să mă concentrez. Psy-trance e cam cel mai bun catalizator pentru spor. Ascult și metal, clasic, din anii 70 si 80, audiobooks, soundtrack-uri de la filme, sau chiar las youtube-ul să meargă pe un anumit canal. Practic, orice se mulează pe starea pe care o am atunci.

Ce proiecte mai ai în derulare și ce alte planuri de viitor?

Zilele astea încep să lucrez la o pânză mică pentru o expoziție de grup din Los Angeles, la Corey Helford. Sunt foarte entuziasmat pentru că este prima mea expozitie în afara țării, iar asta la o galerie foarte importantă de artă contemporană.

În ceea ce privește planurile, obiectivul este să continui să pictez toată ziua. Probabil o să încep imediat după expozitia Human Extension să lucrez la următorul proiect. Am două variante la care mă gândesc dar tind către conceptul pe care l-am numit Entropy. Se leagă de mișcarea energiei, transformarea ei și de modul în care viața este un ecou al acestui proces. Practic, orice organism viu mimează ce se întamplă la nivel cosmic cu energia, însă într-un mod extrem de accelerat. Pentru acest concept voi inventa mici universuri cu elemente organice combinate cu unele mecanice ( aseamănător descrierilor din Solaris de Lem Stanislaw – cartea a fost și una din inspirații pentru conceptul ăsta).

Pe lângă asta, vreau să pun pe picioare vânzarea printurilor și profilul de Patreon. Momentan, ambele sunt doar la început de drum. Prin pagina de Patreon primesc un fel de sponsorizări din partea fanilor în schimbul unor recompense, precum printruri cu lucrări, fotografii și filmări time-lapse cu procesul picturii. Prin asta plănuiesc să obțin un venit constant, fără să mai existe incertitudinea vânzării lucrărilor originale.

Defective Motherboard, 2017

Vernisajul expoziției de pictură Human Extension, realizată de Victor Fota, va avea loc la Galateca, pe 14 martie. Timp de o săptămână, studioul de video-mapping Aural Eye va anima lucrările prin proiecții de lumină construite pe detaliile fiecărui tablou. După aceea, expoziția conținând tablourile va rămâne deschisă până pe 6 aprilie.