Citești...

O întrebare și 7 artiști / Dada 100

O întrebare și 7 artiști / Dada 100

„Pentru a face o poezie dadaistă / Luați un ziar. / Luați o pereche de foarfeci. / Alegeți din ziar un articol care să aibă lungimea pe care vreți să o dați poeziei voastre. / Decupați articolul. / Tăiați cu grijă toate cuvintele care formează respectivul articol și puneți toate aceste articole într-un săculeț. / Agitați-l încetișor. / Scoateți cuvintele unul după altul, dispunându-le în ordinea în care le veți extrage. / Copiați-le cuviincios. Poezia vă va semăna. / Și iată-vă un scriitor infinit de original și înzestrat, cu o sensibilitate încântătoare, deși, se înțelege, neînțeleasă de oamenii vulgari.ˮ – Tristan Tzara

Sunteți artiștii aleși să își prezinte lucrările în cadrul evenimentului DADA 100 by Kulturama, din Piața Revoluției, la 100 de ani de la nașterea dadaismului la Cabaret Voltaire, în Zurich. Ce veți expune în cadrul Kulturama și cum veți răspunde provocării de a filtra, prin spiritul acestor zile, moștenirea dadaistă a absurdului si a tabulei rasa, a revoltei artistice, a construcției și reconstrucției, a nonconformismului și anarhicului îndreptat asupra gustului estetic și moralei tradiționale?

Eugen Raportoru

Totul e o provocare la joacă, încă nu știu ce voi face, pentru că lucrurile vin de la sine în dadaism… Ideea principală este cea de construire aleatorie din elemente specifice: pisoarul lui Duchamp, manechine îmbrăcate, pe care nici nu știu, deocamdată, cu ce le voi îmbrăca… Apoi, un colaj de poze ale reprezentanților dadaismului: Tristan Tzara, Marcel Iancu, Hans Arp, Max Ernst, Andre Breton, Louis Aragon, Isidor Isou, Paul Eluard și așa mai departe, o zonă în care voi scrie câteva versuri ale lui Tristan Tzara. Voi lăsa libere câteva zone pentru copiii care sunt invitați să deseneze și să devină și ei dada.

Mihai Nicolescu

Care să fie povestea? Povestea e un remake la dada, o latrină în spiritul duchampist, tocmai pentru că, atunci când a expus Duchamp la New York faimoasa sa La Fontaine pe numele altuia, el fiind în comisie, a avut parte de o reacție negativă. De aceea, s-a retras din mișcarea dadaistă, considerând că e o mișcare perimată. Dar Dada e peste tot de 100 de ani în lumea asta, numai că, în 1916, a fost momentul de conștientizare. Pop-Art-ul a reînviat mișcarea dada și acum tot ce se întâmplă este dada-pop art. Eu am mai multe lucrări în spirit dadaist, pe unele le-am expus deja la expoziția de sculptură pe care am avut-o la Palatul Parlamentului, împreună cu Eugen Raportoru. Am zis că fac latrina cu gândul la Duchamp, dar, fiind o expoziție under-construction, voi lucra până la final. Obiectul în sine nu este unul dedicat nevoilor fiziologice, ci unul care provoacă la meditație, la conștientizare. În interior voi pune copii de poze erotice din anii ’20, un manechin, degetul dadaist, o mască a lui Venus cu suzetă, indicând relația dintre antichitate și modernism, fără nicio trimitere la antifeminism sau misoginism. De aceea, invit vizitatorii să urmărească procesul. Voi adăuga și alte elemente, fără legătură unele cu altele, dar care, împreună, dau o impresie de afront și de provocare. E o surpriză!

Daniel Sur

Eu nu voi expune propriu zis o lucrare, ci voi încerca să aduc în cadrul Kulturamei, prin invitații propuși, spiritul dada, adică cea mai pură, cea mai radicală avangardă. Gestualitate pură. Un fel de prag de depășit, ca piedică îndepărtată pentru o libertate nemaiîntâlnită. Orice artist contemporan trece, inevitabil, cred eu, printr-o scurtă „perioadă” dada. Un fel de moment zero, un moment care transformă actul artistic într-un eveniment contemporan artistului. Concret, voi încerca să aduc scriitori care să se bucure și să ne bucure cu libertatea presupusă de dada – gestul prin care arta se reinventează și redevine deschisă, posibilă, vie. Prin intermediul cuvântului.

Ana Petrovici-Popescu

Am expus o sculptură care poartă denumirea „Monumentul cojii de sămânță de la daci până în prezentˮ. Lucrarea continuă seria lucrărilor cu temă socio-politică, ironică, „Guma de mestecat” fiind prima din serie, care pune in discuție psihologia poporului român. Cu aceasta vreau să simbolizez lipsa de solidaritate și „aflarea în treabăˮ în privința oricărei probleme. Fie că ne spunem părerea despre sistemul de sănătate sau despre abuzurile administatorilor de bloc, tot ceea ce facem este să ne indignăm, să comentăm, pentru ca finalmente lucrurile să revină la normal. Coaja de sămânță întruchipează tocarea și consumarea oricărui subiect personal, care ne afectează sau nu.

Sever Petrovici-Popescu

Lucrarea mea, „Pseudodioramaˮ, este o sculptură realizată dintr-un colaj de mai multe fotografii, o combinație între fotografie și sculptură, un colaj între două medii complet diferite, fiind ultima dintr-o serie prin care încerc să dau volum fotografiilor mele. Subiectul este o joacă cu problemele din sistemul sanitar, o micșorare la propriu a lor, la dimensiunile la care se vede un copil în curtea spitalului de la înălțimea etajului 6 la care locuiesc. În lucrarea mea, un furtun de dren luat de la piață este cât capul unui pacient. Este în spiritul dada mai ales prin această joacă serioasă cu lucruri serioase. În același timp, colajul a fost unul dintre mediile preferate de artiștii dada în artele plastice, pentru capacitatea acestuia de a distorsiona, dar și de a alătura lucruri complet diferite.

Adrian Călin

Am început lucrul la „Camera Dadaˮ, o instalație care vrea să provoace emoțional vizitatorul să trăiască Crăciunul în miezul verii. Camera are la bază pictura, colajul și elementele-obiect, la rândul lor pictate: bandă de casetă audio, o eșarfă, ochelari de soare, o ușă, trei ferestre poziționate aleatoriu, mobilier decorat și, în ansamblu, multă culoare. Avem și alt element de decorație, unul natural, al locului: bradul, simbolul Crăciunului. Este elementul care ne-a inspirat să facem această cameră, să pornim de la un spațiu utilizat în mod firesc în locuire, scoțându-l din banal și transformându-l într-un spațiu al sentimentului. Instalația este „uărc în progres” până la finalul Kulturamei, când ne gândim să decorăm și bradul. Am dori ca oamenii să vină în Camera Dada și să retrăiască acum, în vara lui 2016, dadaismul prin bucuria Crăciunului.

Sorin Bejenaru

Pentru cea de-a doua ediție a proiectului Kulturama, Asociația Națională pentru Arte Vizuale Contemporane, în calitate de co-organizator și curator în secțiunea de fotografie, a ales – pentru că dada înseamnă revoltă și strigăt –, să fie în opoziție cu spiritul non-artistic și inexpresiv al fotografiilor zilelor noastre, cu caracterul impersonal al acestora ce se ordonează în jurul unei singure idei, ușor de citit și care consumă fotografia imediat. Anul acesta am ales să promovăm patru grupuri și asociații fotografice bucureștene, în care sunt înscriși și membri fotografi străini, care încearcă să păstreze intactă calitatea artistică a demersului fotografic. Fotografia de expresie, care se bazează pe o selecție a realității făcută prin intuiție și suflet, dar organizată cu capul, se înscrie în zona nonconformismului modern și poate să devină un instrument „anarhic”, îndreptat împotriva gustului estetic al vremurilor noastre. Să fim dada moderni la 100 de ani de dada!

_

Fotografii de Dan Andrei
Detalii despre evenimentul cultural DADA 100 by Kulturama, pe pagina de Facebook


  1. ACULIN TĂNASE

    11 July

    ”Arta este copilul din noi care ne face să ne minunăm de lume cu ochii lui.” (ACULIN TĂNASE)

Your email address will not be published. Required fields are marked *