Citești...

„Nu te faci muzician ca să te îmbogățești”. Interv...

„Nu te faci muzician ca să te îmbogățești”. Interviu cu Storm Large

E foarte greu să aterizezi într-o formație celebră pentru a înlocui o celebritate îndrăgită. Atunci când China Forbes a trecut, din motive medicale, prin momente grele care nu i-au mai permis să participe în turnee, fondatorul formației Pink Martini, Thomas Lauderdale, a avut de ales între a stopa concertele sau a găsi pe cinva care să o înlocuiască pe China.

Alegerea pe care a făcut-o atunci s-a numit Storm Large. O artistă care, în mod surprinzător, îninte de a se alătura orchestrei cântase hard-rock și punk, genuri muzicale care sunt la mare distanță de sonoritățile classy ale Pink Martini. Alegerea s-a dovedit însă extrem de inspirată, iar Storm Large a devenit alături de China, întoarsă și ea în formație când sănătatea i-a permis, co-lead vocal.

Sâmbătă seara, cu ocazia proiecției concursului-spectacol Imapp de pe Palatul Parlamentului, Pink Martini a cântat în fața a peste 50.000 de spectatori. Înaintea concertului, Strom Large a acordat, în exclusivitate, un interviu pentru ART7.

 

 

foto: Miluta Flueras http://fb.com/miluta7

Multă vreme ai interpretat muzică rock. Ai fost artist punk. Cum treci, ca artist, de la punk rock la evergreen-uri romantice și piese clasice de cabaret?

Am o voce frumoasă. Când cântam hard rock și punk rock, răcneam, dar cântam și balade frumoase. Era o interpretă germană, Nina Hagen, care a fost una dintre influențele mele, pentru că avea o voce superbă, de interpretă de operă. Eu nu cânt operă. Dar ea a fost și „mama” punk-ului. Au mai fost și alți artiști: Nick Cave, Mike Patton de la Mr. Bungle, dar și de la… Cum se numea trupa lui, era o trupă celebră… Nu-mi vine în minte acum. Printre artiștii care m-au influențat au fost o mulțime de interpreți de hard rock, Lee Ving de la Fear. Oameni care cântă extraordinar de bine, dar care sunt, în același timp, nume mari ale punk-ului și rockului. Încă mai cânt hard rock, și rock’n’roll… Punk nu prea mai cânt zilele astea, pentru că am înaintat în vârstă și nu mai pot. Nu mă mai pot înfuria ca pe vremuri.

Crezi în vorba aceea că, după 30 de ani, nu mai poți cânta rock?

Eu am 48 de ani și pot să cânt rock mai bine decât majoritatea, așa că n-au decât să-și ia afirmația și să… Muzica îmi vorbește. De când mă știu, am îndrăgit toate genurile muzicale, așa că, dacă simt că e autentică… trăirea, povestea pe care o spun prin cântecul respectiv, oricare ar fi el, îmi va face plăcere. Pentru mine, rock and roll-ul era despre furie, despre patimă, despre sex, despre adevăr, despre lucruri despre care oamenii nu vor să vorbească, iar muzica pe care o cânt acum spune cam același gen de povești, despre durere sufletească, despre frământări politice, despre tensiuni interrasiale, despre tristețe, și întuneric, și chiar și despre moarte, însă cu o orchestrație nemaipomenit de frumoasă. Dacă stau să mă gândesc, odată ce ai ajuns să te familiarizezi îndeaproape cu tot soiuri de genuri muzicale, îți dai seama că, indiferent ce fel de muzică asculți, cu toții ne spunem unii altora aceeași poveste.

Când sunteți în turneu, ești singura femeie dintr-o orchestră numeroasă, eminamente masculină. Cum te raportezi la asta? Sunt avantaje sau dezavantaje?

Nici una, nici alta. Toți colegii mei de trupă sunt foarte politicoși, toți suntem profesioniști, cu toții am făcut parte din trupe de când ne știm. Iar eu am cântat toată viața alături de bărbați, așa că, inclusiv acasă, în familie, sunt, cumva, bărbatul. Am crescut fără mamă, așa că am crescut cu băieți, am mers la o școală de băieți, mereu am fost bine făcută și puternică. Pe scenă sunt foarte feminină, cu rochii drăguțe, coafată și aranjată, dar aș putea oricând să-i pun la pământ pe toți băieții ăia (râde). Dar nu e cazul.

 

Trăim într-o lume pragmatică. Pink Martini e o orchestră numeroasă. V-ați gândit vreodată să reduceți numărul interpreților, ca să eficientizați costurile?

Cine vrea să îmbrățișeze o carieră muzicală ca să facă bani e un tâmpit. Nu te faci muzician ca să te îmbogățești. Devii muzician pentru că ești muzician, și simți că muzica îți vorbește, te atinge pe suflet și te exprimi prin ea. Bineînțeles, sunt muzicieni care pot ajunge extraordinar de cunoscuți și de bogați. Iar Pink Martini a ajuns celebră, într-o oarecare măsură, și cu toții ne descurcăm foarte bine pentru niște muzicieni. Pentru niște muzicieni maturi. Însă, din perspectiva lui Thomas, și a Chinei, și a mea, și a spectacolului unei orchestre cume este Pink Martini, ne dorim să facem un spectacol de calitate. Nu ne interesează să reducem costurile. Ne dorim să avem cât mai mulți oameni cu putință pe scenă, pentru că, de pildă, în seara asta, vom cânta dinaintea a 30.000 de spectatori. (* au fost peste 50.000 dar Storm Large nu putea ști dinainte acest lucru) Și am putea economisi o mulțime de bani dacă n-am fi pe scenă decât eu și Thomas și un chitarist. Dar de ce am vrea așa ceva? Vrem să îi oferim publicului cel mai bun spectacol cu putință. Deci, nu prea e vorba despre bani aici. Sunt convinsă că ar fi o mulțime de modalități prin care am putea economisi bani. Dar nu ne dorim asta.

E dificil să gestionezi o orchestră atât de numeroasă?

Deplasările sunt dificile. Sunt greu de organizat. Pentru că, de exemplu, eu cânt și cu propria mea trupă. Tocmai am fost la Londra. A trebuit ca pe mine să mă aducă de la Londra, pe unii colegi din Bulgaria, pe alții de la Atena. E nevoie de multe eforturi să planifici deplasările, să rezervi cazarea, să organizezi cateringul pentru toată lumea, dar ei fac asta de 22 – 23 de ani, așa că…

Ce simți că îți dă mai multe satisfacții: să compui o piesă care se va dovedi un mare hit sau să descoperi o nestemată ascunsă și s-o readuci la viață?

O, amândouă! Am scris cântece care mi-au adus multă bucurie. Și la fel și Thomas și China. Ceva pe care îl creezi tu însuți îți dă un sentiment minunat. Dar e un sentiment cu totul diferit de acela pe care îl ai interpretând, de pildă, Maria Tănase. Însă descoperirea Mariei Tănase și interpretarea acelui cântec, „Până când nu te iubeam”, sau a cântecului de leagăn, au fost ca și cum aș fi descoperit o comoară. Simți că devine puțin și al tău. O mulțime de tineri români știu de Maria Tănase doar de la mamele sau de la bunicile lor. Noi o interpetăm și le-o redăm. Prima oară când am interpretat piesa, am fost uluită de reacția publicului, de emoția copleșitoare pe care a suscitat-o. Ne place la nebunie să venim în România. Ne plac Bucureștiul, Timișoara, Clujul, și de fiecare dată ne simțim minunat aici. Nouă ne este limpede faptul că trebuie să omagiem cultura țării și muzica românească, și să o dăruim lumii întregi. E extraordinar de frumoasă. De ce să n-o facem? Și limba e atât de melodioasă. Pentru noi e ceva absolut firesc.

 

Ați venit de multe ori la București. Cât le-a luat organizatorilor până când v-au dus să vedeți Casa Poporului?

O, nu știu. De câte ori ajung într-un oraș în turneu, de obicei  eu mă odihnesc. Nu merg nicăieri, la petreceri, nu mă plimb prea mult, trebuie să mă odihnesc, să-mi odihnesc vocea, să beau foarte multă apă, n-am apucat să merg. Dar poate Thomas a fost.

E prima dată când vezi clădirea, deci?

Clădirea asta? O, da.

Cum ți se pare?

Nu știu. Organizatorul ne-a cerut să cântăm aici.

Știi că în seara asta, pe ea se vor face proiecțiile?

A, Imapp, da, știu.

De obicei, trupele străine se lasă greu convinse să vină în România. Pink Martini a fost aici de multe ori. Vă place aici?

La nebunie! Oamenii sunt minunați, publicul e minunat. Mâncarea e foarte bună. Și vinul e excelent. Ne simțim legați sufletește de România. Întotdeauna suntem foarte bine tratați și ne face foarte mare plăcere să fim aici.

 

Fotografii realizate de Cristian Petrescu.


Vorbeşte, de-a valma, despre internet, film, literatură, arte plastice, poezie, sport, inspiraţie, massmedia, istorie, locuri comune, tendinţe culturale, creativitate şi multe altele. Singurul fir roşu de care încearcă să se ţină, atât cât poate, este cultura şi se străduie să nu enerveze oamenii, ci doar minţile leneşe.

asemenea

Your email address will not be published. Required fields are marked *