Librării noi în oraş

Săptămîna aceasta se (re)deschid două librării în Bucureşti: Cărtureşti (pe Edgar Quinet 9) şi Librarium (în foaierul Teatrului Naţional).

În primăvară scriam necrologul Librăriei Anthony Frost care, după nouă ani de activitate, se închidea, umplînd cu nesfîrşită tristeţe un grup deopotrivă select şi eterogen de cititori & cumpărători de carte engleză care, în loc să comande de pe Amazon, ajunseseră dependenţi de locul intim şi atmosfera prietenoasă a micii librării, dar, mai ales, de priceperea librarului Vlad Niculescu.

Închiderea celei mai îndrăgite (cel puţin din Bucureşti) librării independente ridica la începutul anului o întrebare care se păstrează şi acum: (de ce nu) există suficient interes pentru cartea de limbă engleză (suficient cît să justifice existenţa unei astfel de librării) în Capitală, depăşită ca vibe cultural de Cluj, dar cu pretenţii de metropolă europeană? În Bucureşti se deschid constant baruri, cluburi și cafenele noi (unde preţul cafelei şi alcoolului este la fel de mare ca-n Stockholm), dar cum de nu-şi permite o librărie independentă mai acătări? (În Timişoara, spre exemplu, şi-a făcut loc repede printre atracţiile centrului vechi, în Piaţa Unirii 11, Librăria „La două bufniţe”, pe cît de independenă, pe atît de dinamică în evenimente; la Sibiu există, în Piaţa Mică 4, minunata Habitus, iar la Cluj-Napoca, Bookstory, pe bd. Eroilor 8.)

Bodleian Library, una dintre cele mai importante biblioteci de artă (înfiinţată în 1602) a făcut comenzi la Anthony Frost, iar ilustratorul Bob Eckstein de la The New Yorker a scos cartea-album Footnotes from the World’s Greatest Bookstores în care, alături de librării independente celebre din lume, apare şi Anthony Frost. Ce vreau să spun e că, remarcată astfel, Anthony Frost devenise un punct de atracţie iconic pentru turiştii cititori. De ce n-a speculat Primăria Bucureştiului acest cîştig? Cu efortul minim de a subvenţiona (cu banii de chirie, spre exemplu) o librărie bucureşteană independentă cu ecou mondial, Primăria şi-ar fi pus la butonieră, pe nimic, o bijuterie culturală unică. În acest moment, Librăria de carte franceză Kyralina (Biserica Amzei 10) şi Librăria de carte engleză Nautilus (Arh. Ion Mincu 17) au rămas, cu un viitor incert, singurele librării independente de carte străină dintr-un Bucureşti care vrea să se mîndrească cu numărul tot mai mare de turişti străini. Cu banii aruncaţi pe chermeze populare într-un singur weekend, Primăria Bucureştiului ar putea susţine un an întreg toate librăriile independente din oraş.

Înainte de Anthony Frost, în Bucureşti se mai închiseseră nişte librării: Librarium (Bastilia 1), Diverta şi Nemira (ambele pe bd. Magheru), dar şi Piua Book Bar (Dionisie Lupu 76), probabil toate victime ale comerţului de carte online al cărei model nu mai este retragerea într-un spaţiu dedicat fizic cărţilor şi interacţiunea cu librarul, ci livrarea cărţii la uşă sau ridicarea ei de la vreo staţie de metrou. Spre ruşinea mea, nu mai ştiu dacă Librăria Hecate (Olari 8) mai e deschisă, însă anul acesta s-au redeschis deja două librării noi: Nemira şi Humanitas/Takumi, ambele pe bulevardul Magheru, şi, din fericire, nu vor rămîne singure.

Căci întîmplarea face ca aceste zile să se redeschidă încă două librării noi: miercuri, 15 noiembrie, Cărtureşti (Edgar Quinet 9), iar joi, 16 noiembrie, Librarium (în foaierul Teatrului Naţional). Folosesc „redeschis” pentru că pe strada Edgar Quinet, la numărul 9, se deschidea în noiembrie 2000 prima și cea mai mică librărie Cărturești, devenită ulterior Fandom, un spaţiu dedicat benzilor desenate; iar Librarium a mai funcţionat şi în Piaţa Romană, sub numele Bastilia.

Aşadar, Vlad Niculescu revine ca librar, de data aceasta sub brandul Cărtureşti & friends. Nu se redeschide Anthony Frost, aşa cum din entuziasm s-a formulat pe reţele sociale, dar Vlad Niculescu va fi MC-ul unei librării cu carte engleză în care va mai funcţiona şi micro-galeria Receptor, dar și espresso barul Brewtiful.Cafe. Iar Grupul Librarium, care s-a extins și în comerţul online, înființând, în 2014, website-ul Cartepedia, va deschide la TNB o librărie tradiţională căreia îi va anexa şi două puncte de plasare și preluare comenzi, situate la intrarea principală a teatrului. Joi seara, de la ora 18:00, Librarium TNB se va inaugura cu o discuţie despre cărți, filme şi muzică şi filme cu Laura Câlțea (Blogul unei cititoare de cursă lungă), Alex Tocilescu şi cu mine.

Aceste redeschideri & transformări ale librăriilor, în aceleaşi spaţii sau în altele, sînt semn deopotrivă de perseverenţă şi incertitudine. Depinde însă de noi, de nevoia noastră de dialog şi de cunoaştere, să ţinem în viaţă aceste librării. Aşa că e timpul să ne punem din nou o serie de întrebări: Cît plătim, de fapt, din preţul pe care ne place să-l punem pe anumite acte sau produse culturale?! Oare nu citim mai puţin decît am putea şi oare nu cumpărăm cărţi mai rar decît ne-am permite? Cît din preţuirea simbolică pentru artă şi cultură o convertim în bani pe cărţi?

Fotografie via Librarium București


Scriitor, traducător şi cronicar literar. A publicat cărţi de travel, proză scurtă şi poezie. Modereză o emisiune săptămînală la Urban Sunsets şi ţine cursuri de creative writing.

asemenea

  1. mARIAN

    14 November

    credeam ca Formula As nu are si pagina onine:
    “Aceste redeschideri & transformări ale librăriilor, în aceleaşi spaţii sau în altele, sînt semn deopotrivă de perseverenţă şi incertitudine. Depinde însă de noi, de nevoia noastră de dialog şi de cunoaştere, să ţinem în viaţă aceste librării.”

  2. Marius Chivu

    14 November

    Înţeleg că întrebările din final te-au interesat mai puţin 🙂

  3. Daniel

    17 November

    Excelent articolul! Extrem de corect. As mai intreba, insa, cate ceva despre soarta Habitus din Sibiu…

Your email address will not be published. Required fields are marked *