Citești...

Ioana Ciocan: „Putem observa cu toții evoluția pie...

Ioana Ciocan: „Putem observa cu toții evoluția pieței de artă”

Ioana ne povestește despre drumul parcurs de Art Safari, despre maturitatea la care a ajuns cel mai mare eveniment de artă vizuală din România, componentele principale care îl definesc și coordonatele generale ale acestei ediții, dar și despre impactul pe care îl are în rândul iubitorilor de artă.

Te știm în mare parte de la Proiect 1990. De atunci, ne-ai obișnuit încet-încet cu tot felul de proiecte de artă contemporană și programe de artă în spațiul public. Dacă ar fi să faci un review al perioadei de când ai început și până acum, ce ar ieși? Cum ai găsit teritoriul ăsta și cum e acum?

Da, Proiect 1990 rămâne prima mea mare dragoste. Acum, la trei ani de când Proiect 1990 s-a încheiat, îmi dau seama cât de important a fost acest program de artă în spațiul public. Încă primesc mesaje despre el, încă mai sunt întrebări și lumea îl descoperă. Proiect 1990 a avut o existență lungă, patru ani, între 2010 și 2014, și s-a încheiat cu apariția unui catalog de tip mărturie jurnalistică apărut la editura Vellant și lansat la Art Safari, în cadrul primei ediții, cea din 2014. Foarte ironic. Am marcat încheierea Proiect 1990 cu ceea ce urma să fie un nou început: Art Safari. Acest catalog  s-a născut la sugestia lui Dan Perjovschi, și mă bucur de contribuția lui. La lansarea din 2014 a catalogului, am vizitat Art Safari și am fost extrem de critică la adresa lui. Nu m-am gândit niciodată că ar urma vreodată să fiu implicată în acest proiect. Cumva, Art Safari m-a salvat de tristețea pe care am simțit-o când s-a încheiat Proiect 1990. Când am primit înștiințarea din partea Primăriei Municipiului București că Proiect 1990 trebuie să se încheie, că minunatul meu soclu din granit roșu urmează a fi demolat, am plâns. A fost foarte finală despărțirea de Proiect 1990. La ceva vreme după primirea hârtiei cu pricina am primit o poză pe Facebook de la cineva care lucra în turnuri, sus, lângă Piața Presei Libere. Erau primele imagini cu buldozerele care dărâmau soclul. Soclul celor 20 de artiști care au expus în cadrul Proiect 1990, soclul lui Boris Caragea. Soclul meu.

Cum ai ajuns să te ocupi de Pavilionul de artă București Art Safari? Ce te-a făcut să începi, să vrei să te ocupi de asta?

La câteva luni după încheierea Proiect 1990, am primit invitația din partea lui Alexandru Bâldea, la recomandarea Dianei Dochia – directoarea primei ediții a pavilionului de Artă București Art Safari – să coordonez evenimentul. Am refuzat. Eram conștientă că piața de artă era mică, formată însă din galeriști foarte buni și artiști dornici să vândă. Aveam însă de-a face cu un public neobișnuit să viziteze expoziții de artă, iar cultura era încadrată de către cei care ne conduc, la categoria pierderi, iar aceste motive m-au determinat să refuz. După multe discuții, mai ales cu prietenii mei Silvia Rogozea și Attila Kim, am acceptat. Dar nu a fost deloc o decizie ușoară. La scurt timp am anunțat că Art Safari 2015 se va ține în garajul Ciclop și nu ne-a crezut nimeni. Tuturor li se părea imposibil organizarea unei asemenea expoziții într-un garaj. Noi am avut încredere în idee și iată că rezultatele nu ne-au dezamăgit: 20.000 de vizitatori în cinci zile! Acest lucru ne-a impulsionat ca în 2016 să organizăm cea mai mare expoziție dedicate Centenarului Dada din România, în cadrul căreia am expus lucări din patrimoniul a 16 muzee și 21 colecții private, din România și străinătate, sub curatoriatul Rayei Zommer Tal și al lui Igor Mocanu și sub coordonarea Adinei Rențea, directorul Pavilionului Muzeal din cadrul Art Safari. De această dată, 25.000 de vizitatori au pășit în Palatul Dacia-România de pe Lipscani, o altă clădire uitată a Bucureștiului.

Art Safari a ajuns la cea de-a 4-a ediție. Care sunt coordonatele generale ale acestei ediții?

Încă nu-mi vine să cred că Art Safari a ajuns deja la a patra ediție. Publicul a fost cel care ne-a dat curajul să ne extindem, să visăm mai mult și suntem extrem de încântați că anul acesta vom avea o lună de Art Safari, în intervalul 19 mai – 18 iunie 2017, la Galeriile Kretzulescu (Calea Victoriei 45, lângă Muzeul Național de Artă al României). Cred că cea mai mare noutate este durata Pavilionului: o lună! Pavilonul Galeriilor, componenta comercială de Art Safari, târgul de unde doritorii își pot achiziționa lucrări de artă, va fi cu siguranță partea cea mai dinamică. Expozițiile acolo se schimbă de cinci ori și sunt vizitabile de joi până duminică. Astfel, am dezvoltat abonamentele valabile o lună pentru Art Safari. Păstrăm un Pavilion muzeal prin expoziția Centenar Luchian. Luchian și Independenții. Expoziția Centrală este curatoriată de Wim Waelput, directorul platformei KIOSK pentru artă contemporană din Ghent, afiliată cu Școala de Arte și va surprinde arta românească dintr-o perspectivă transistorică, prin lucrări de la începutul modernismului până în contemporaneitate. Aceasta propune o explorare de actualitate a preocupărilor artistice reprezentative pentru arta românească, punând accent pe factorii identitari și geopolitici.

Anul acesta, Art Safari se întâmplă într-un spațiu mult mai mare, la Galeriile Kretzulescu, și durează mult mai mult, o lună. Cum decurge proiectul?

7000 metri pătrați vor găzdui cel mai mare eveniment de artă vizuală din România! Avem un spațiu mai mare, neexplorat, ne-am extins de la trei zile, cât am avut în 2014, la o lună și vrem să cucerim Bucureștiul prin artă. Proiectul crește, este dorit de public, iar anul acesta ne așteptăm ca 65.000 iubitori de artă să ne treacă pragul. Programul Art Safari Kids se va desfășura în două spații distincte, pentru două mari categorii de vârstă și va avea un program extins care include și vizite ghidate, elaborate de elevii de la Lauder School.

Pavilionul de artă București – Art Safari are trei componente extrem de bine definite, o parte comercială, una educațională și una centrală, cea muzeală. Care te definește cel mai bine?

Așa este. Cele trei componente sunt foarte importante în cadrul Art Safari și fiecare are un rol bine stabilit. Nu putem vorbi despre una, fără a le integra și pe celelalte. Componenta comercială formată de galerii sau târguri de artă este cea mai sigură modalitate de a constui o piață sănătoasă: tranzacționând legal arta. Componenta educațională, de asemenea, este vitală, pentru că educația este elementul prin care scena de artă are nevoie ca să reziste. Componenta muzeală validează rolul educației, în muzee existând opere ale marilor artiști care inspiră publicul și fără de care dragostea pentru artă n-ar mai fi la fel. La Art Safari le găsiți pe toate acestea: lucrări contemporane care ne așează în față realitatea, capodopere și inspirație din componenta muzeală, tururi ghidate și ateliere de creație. Toate acestea merită atenția noastră.

Povestește-ne un pic despre programul din cadrul Art Safari de anul acesta. La ce să ne așteptăm?

La 7000 de metri pătrați de artă! Înscrierile au început deja și ne bucurăm să vedem printre cei înscriși galeriști care revin la Art Safari, dar și noi nume din piață. Să nu uităm de componenta principală a Art Safari, cea de târg de artă. Mă bucur că Art Safari se dezvoltă și că galeriștii înțeleg cât de important este să fie prezenți, împreună, la aici. Să clădescă această celebră piață despre care vorbim toți. Noi formăm piața din România, iar ea poate fi clădită doar împreună. Art Safari Kids, unul dintre programele educaționale, va avea două spații: 3-12 ani și 12+. Părinții și copiii vor putea participa împreună la ateliere, iar pentru 9 iunie artistul Hanoch Piven, prin bunăvoința ambasadei Israelului, ne pregătește un workshop special, dedicat familiilor. De asemenea, Expoziția Centenar Luchian. Luchian și Independenții va fi un punct de atracție în 2017, la Art Safari. Mai multe vă lăsăm să descoperiți pe parcurs.

În ce măsură a reușit să schimbe Art Safari piața de artă din România?

Schimbare în bine a produs cu siguranță! Art Safari a apărut în strategia București Capitală Europeană a Culturii 2021, iar acum Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturalǎ, în parteneriat cu Pavilionul de Artă București-Art Safari, lucrează la Studiul despre Artă Contemporană – un proiect pilot la nivelul Municipiului București, pentru că îl consideră un fenomen. Arta a strâns 25.000 de vizitatori și vizitatorii au stat la coadă să vadă artă. Este fantastic! Acesta va fi un instrument extrem de folositor în a creiona evenimentele noastre viitoare. Avem tineri artiști care iau contact cu piața de artă în cadrul Art Safari, devin mai cunoscuți și li se deschid noi oportunități. Galeriile devin mai vizibile, colecționarii își lărgesc minunatele lor colecții și crează legături cu galeriile. Piața se mișcă și noi contribuim, parțial, la această mișcare. Efectele se vor putea observa în câțiva ani. Cert este că pașii au fost făcuți.

Câteva gânduri despre piața de artă de la noi, dar și din alte părți. Unde e acum și unde se duce în următorii ani?

Putem observa cu toții evoluția pieței de artă, atât pe plan național, cât și internațional. Acum, galeriile românești de artă contemporană au urcat pe scena internațională, iar programul expozițional al acestora este atent urmărit. Au fost ani dificili pentru piața de artă, iar în urma regimului Ceaușescu piața de artă s-a cernut și puțini au fost cei care au mai avut deschidere către arta contemporană. Au supraviețuit cei mai buni și cei mai visători, care au crezut în continuare în ea.

Cine este colecționarul din ziua de azi? Care este profilul lui?

Colecționarul zilelor noastre sprijină demersul artistic, înțelege importanța conservării operelor și lucrărilor și își pune în valoare colecția, ori de câte ori are ocazia. Sunt bucuroasă când întâlnesc colecționari interesați de artă supercontemporană, care prin achiziționarea de lucrări participă la dezvoltarea profesională a artiștilor. Colecționarul este un actor foarte important pe piața de artă și suntem mândri că Art Safari aduce la aceeași masă galerii și colecționari, lucru care a ajutat la construirea unei relații durabile cu aceștia, pentru fiecare ediție a Pavilionului de artă.

Fotografie principală de Cristian Petrescu


Privește fațetele dialogului mediatic din două perspective, cea a jurnalistului și cea a artistului. Crede în oameni. În alegeri.

asemenea

Your email address will not be published. Required fields are marked *