Dublin în 7 puburi

Gura lumii spune că în Irlanda există un pub la fiecare 300 de locuitori. Numai în Dublin sunt vreo 750, majoritatea grupate în jurul zonei Temple Bar.

Am vizitat câteva și, culmea, n-am văzut nicio ceartă, niciun om agresiv sau nimic care să-ți strice cheful de petrecere. Singura veste proastă e că ultima comandă o poți da până la miezul nopții. Iată câteva cârciumi în care merită să savurezi o halbă, două, trei… Cheers!

Old Jameson Distillery

Începe aventura bahică cu o oprire la Old Jameson Distillery, care funcționează astăzi doar ca muzeu, pentru a învăța că aici a fost produs pentru prima oară, în anii 1780, whiskey-ul, o parte la fel de importantă a culturii irlandeze precum berea Guinness. În tur ți se explică în detaliu întregul proces de fabricație, de la aprovizionarea cu grâne la îmbuteliere, iar la final te așteaptă o degustare. Turul fostei distilerii durează în jur de 40 de minute și costă 20 de euro.

Muzeul Guiness Storehouse

A doua oprire o poți face la Guinness Storehouse, deschis din anul 2000, de unde vei afla că această bere se produce în Dublin încă din anul 1759 și brandul a reprezentat un important angajator, asigurând o creștere economică constantă. Lecție de istorie urmată, evident, de câteva degustări, în Gravity Bar, aflat la etajul al șaptelea, de unde ai ca bonus niște panorame superbe ale orașului.

The Stag’s Head

Următoarea halbă de bere o poți da gata în The Stag’s Head, construit în 1770, pe care poate ai să-l recunoști din serialul Penny Dreadful sau alte filme. The Stag’s Head a fost reamenajat în stil victorian, într-un decor care îmbină elemente de biserică și conac cu ferestre din funduri de sticlă, oglinzi până în tavanul înalt, o tejghea cu blat din marmură de Connemara și, desigur, un imens cap de cerb pe perete. James Joyce era un client fidel al locului.

Mulligan’s

Datează din secolul 18, iar dacă ai ochi de vultur poate îl recunoști din filmul My Left Foot. Iubitorii de literatură bună poate au recunoscut deja acest nume din scrierile lui James Joyce. Gândit că un bar muncitoresc, fără scaune, pentru că „bărbații adevărațiˮ beau în picioare, Mulligan’s a devenit destul de pretențios în zilele noastre, dar chiar și așa este mereu plin și are o atmosferă relaxată. În timp, barul și-a format o clientelă diversă, fiind vizitat, printre alții, și de președintele american John F. Kennedy.

O’Donoghue’s

Altă vedetă preferată de iubitorii de licori cu malț este O’Donoghue’s, unde s-a lansat și trupa The Dubliners. Aici au loc aproape zilnic concerte live cu artiști de pe întreg teritoriul Irlandei, muzica și distracția fiind ingredientele principale ale barului. Vestea bună e că dacă e frumos afară, poți savura o bere în curtea mică din spate. Încearcă unul dintre sortimentele produse la față locului, precum Oyster stout, bere brună preparată cu stridii proaspete sau pilsner Temple Brau.

The Brazen Head

Dacă pleci urechea la povești, The Brazen Head este oficial cel mai vechi pub din Irlanda și datează tocmai din 1198. Dovezile scrise ale existenței acestei clădiri datează însă din 1750. Celebrități literare precum Jonathan Swift sau James Joyce se opreau aici la un pahar de vorbă, cel din urmă menționând apoi pubul și în romanul său Ulise. Dacă îți permite vremea, curtea este locul potrivit pentru a savura una dintre cele mai bune beri Guinness din Dublin și pentru a asculta muzică tradițională. Acest pub aflat în Merchant’s Quay este frecventat atât de turiști, cât și de localnici, iar în fiecare seară este muzică live.

Ryan’s

Dacă te mai poți ține pe picioare, deschide ușa acestei cârciumi impecabil păstrată, cu precizarea că dacă e weekend vei aștepta, probabil, la coadă. Ca într-o capsulă a timpului perfect conservată, decorul este în întregime victorian, abundă în lampadare și oglinzi uriașe – de la paravanele din mahon, originale din 1886, și fotografiile în sepia până la felinarele din alamă, fixate de tejghea. Pubul are separeuri autonome, de o parte și de altă a tejghelei, inițial destinate „damelorˮ. Un element original este și ceasul ce datează de la finalul anului 1800, care a fost setat cu cinci minute în avans, pentru ca patronii să nu piardă ultimul tren spre casă.

Fotografie via Flickr


Part-time călătoare, part-time turistă & full time iubitoare de filme dubioase. Povești din cele aproape 50 de țări vizitate, adică nici 50% din ce și-ar dori să vadă, se află pe Triptil.ro, iar partea întunecată se reflectă pe Horrorum.ro.

asemenea

Your email address will not be published. Required fields are marked *