Chestionart: Lea Rasovszky

Artistă vizuală, născută în 1986. Trăiește și lucrează în București, dar practică un stil de viață activ, la fel ca și arta. Se regăsește în zona vastă și incertă dintre desen anti-estetic și instalație, caută fețele din spatele noțiunilor și ideilor care o preocupă și apoi le completează cu un ambient în care să poată respira cu plămânii la capacitate maximă.

Momentul în care ai spus: „Asta vreau să facˮ.
Nu a fost un moment de decizie. Cumva, toate au mers înspre asta, a fost o direcție pe care am intrat natural. Pe lângă manifestările vizuale (și nu numai), consider că e un mindset în care s-a întâmplat să exist și de care mă bucur în continuare foarte tare.

Plăceri vinovate.
Nu cred că există plăceri vinovate. Sau poate ale mele sunt relativ boring.

Ultima dată când ai făcut ceva pentru prima dată.
Ieri am călărit pentru prima dată un măgar. Îl cheamă Atenor și ne-am înțeles foarte bine.

Preocupări de moment.
Se întâmplă totul simultan: obiecte, muzică, locuri, oameni, multiculturalitate, scris, feeling minuscule and feeling like you indeed are the world.

În ce măsură arta e industrie.
Într-o mare și mică măsură, în același timp. Contează unde te poziționezi. Poate fi industrie și rechinism, dacă asta îți dorești. Cred că vine, însă, cu aceleași riscuri ca orice altă structură de tip consumerist. Poate fi și libertate totală, și soul food, dacă te concentrezi pe frumusețea intrinsecă a procesului și pe toate lumile pe care le accesează.

Locul preferat din casă.
Grădina, în orice moment al zilei.

loc preferat lea

Artiști favoriți. Primii trei.
Cum doar trei? OK, o să-i zic pe primii trei favoriți ai momentului actual: Ryan Trecartin, David Schrigley, Hyeronimus Bosch.

Cea mai bună decizie pe care ai luat-o.
În general, iau decizii bune, pentru că am decis acum ceva vreme să nu le mai las să fie total random și îmi iau timpul necesar să le plasez în context. Cea mai bună dintre ele? I have no idea… bănuiesc că a fost o înlănțuire de mai multe, nu neapărat lucruri spectaculoase, mai mult gânduri steady, care s-au materializat conform planului.

Dependențe.
Niciuna… Să zicem că-mi place cafeaua, dar e departe de a fi o dependență. Mi-am dat seama că pot renunța la multe în contextul potrivit și cu un mindset solid în spate.

Super-eroul care te reprezintă.
M-aș simți reprezentată de un mix de super-eroi. Un Captain Planet, cu niște Harvey Birdman, Plastic Man și Siouxsie Sioux.

Lucruri vechi care încă îți atrag atenția.
Toate lucrurile vechi îmi atrag atenția… De la amprenta unor locuri, la idei, apoi obiecte, colecționez, în mod relaxat, diverse eșantioane de timp. E o modalitate de a înțelege lumea, încep să realizez asta din ce în ce mai mult, așa că interesul crește exponențial.

Lucruri noi care te preocupă.
Și cele noi mă preocupă, în egală măsură, poate. Îmi place să văd că se schimbă ceva esențial în oameni, într-un sens foarte bun, se scrie istoria as we speak. Îmi place că trăiesc acum și că totul e foarte dinamic. Deși deseori dramatic și tumultuos, văd totuși cum apare în oameni un soi de nimb luminos care îi face mai orientați către comunitate, către un bine comun. Da, asta aș putea spune că este lucrul nou care mă preocupă: potențialul începerii unei ere, în ciuda aparențelor care deseori indică contrariul, în care empatia va deveni limbaj comun.


Filmele turceşti, oraşul după furtună şi shoturile la juma’ de preţ. A mai scris pentru Playboy, GQ, FHM, SUB25, Dilema Veche, Sunete, Caţavencii şi altele.

asemenea

Your email address will not be published. Required fields are marked *