Citești...

7 cărţi străine de proză scurtă

7 cărţi străine de proză scurtă

2017 a fost anul prozei scurte, spuneam data trecută cînd am făcut bilanţul cărţilor româneşti de povestiri originale şi reeditate. De data aceasta revin şi cu cele mai bune şapte titluri traduse ale genului scurt.

În primul şi în primul rînd, Richard Ford (n. 1944) cu Rock Springs (Black Button Books), şi nu pentru că l-aş fi tradus eu, dar pentru că acest minunat autor, deopotrivă de romane premiate cu Pulitzer şi de volume de proză scurtă, stabileşte prin aceste zece povestiri, remarcabile prin cruzimea relaţiilor dintre personajele aparţinînd clasei muncitoare din suburbiile anilor `60, un standard al prozei realiste americane contemporane. În proza scurtă, Ford stă foarte bine lîngă Hemingway, Salinger, Carver sau, apropo, William Saroyan (1908-1981) care, cu volumul publicat în 1934, Tînărul neînfricat de la trapezul zburător (traducere de Gabriela Tănase, Editura Litera), a devenit unul dintre cei mai importanţi şi mai premiaţi scriitori americani de la mijlocul secolului 20, în ciuda sau poate tocmai datorită faptului că s-a născut într-o familie de imigranţi. Volumul de faţă dă măsura acestui prolific autor de un realism dramatic plin de umor.

Din aceeaşi mare familie de scriitori americani care excelează în genul scurt este şi George Saunders (n. 1958) care, cu volumul Zece decembrie (traducere de Radu Şorop, Black Button Books), a fost finalist la National Book Award. Supranumit şi „scriitorul timpurilor noastre”, povestirile inventive şi satirice ale lui Saunders sînt deopotrivă întunecate şi comice, obscure şi fermecătoare, stranii şi intense. George Saunders pare ieşit din mantaua lui Kurt Vonnegut (1922-2007) al cărui volum Cînd muritorii dorm (traducere de Claudiu Komartin şi Anastasia Gavrilovici, ART) adună cele şaisprezece povestiri publicate iniţial în reviste şi adunate pentru prima dată în această carte în 2011, după moartea autorului. E vorba despre scenarii mai realiste decît fanteziile SF clasice ale lui Vonnegut, dar care păstrează acelaşi melanj de inteligenţă şi imaginaţie, umor şi absurd. (Cu acest volum, proza scurtă a lui Vonnegut este tradusă integral în limba română.)

Lydia Davis (n. 1947), Un impuls bizar (traducere de Luana Schidu, Vellant), al doilea volum din integrala prozei scurte a acestei maestre a genului scurt şi extrem de scurt. Dovada că poţi fi original şi poţi obţine notorietatea şi mai ales respectul literar (acum cîţiva ani a obţinut Man Booker International) şi fără să fii romancier de forţă-rezistenţă-dimensiune. Cele cinci nuvele istorice ale lui Ismail Kadare (n. 1936) din Firmanul orb (traducere de Marius Dobrescu, Humanitas Fiction) sînt parabole ale condiţiei umane plasate într-o Albanie multietnică de secol 17-18, aflată sub influenţa Imperiului Otoman, cu conflicte violente între armate şi religii. În fine, Mariana Enriquez (n. 1973), jurnalistă şi prozatoare argentiniană tradusă internaţional, autoare a mai multor romane şi volume de povestiri, oferă în Ce-am pierdut în foc (traducere de Marin Mălaicu-Hondrari, ART) un mix de Cortázar, Bolaño şi Arriaga, în care realismul magic, folclorul sud-american, goticul şi policier-ul culturii populare se combină într-o formulă pe cît de familiară, pe atît de inedită.

Menţiuni notabile:

Freeman`s. Cele mai bune texte noi (traducere de Elena Marcu şi Aurelia Ulici, Black Button Books), aproape treizeci de scriitori de pe toate continentele numiţi de editorul John Freeman „the future of new writing”. Volumul colectiv Cealaltă revoluţie (coord. Maria-Gabriela Constantin, Curtea Veche): cu ocazia comemorării a 60 de ani de la Revoluţia maghiară, şaisprezece scriitori maghiari din generaţii diferite scriu povestiri inspirate de revolta din 1956 din Ungaria. David Lodge adună în Bărbatul care nu voia să se dea jos din pat (traducere de Radu Paraschivescu, Polirom) toate cele opt povestiri scrise de-a lungul carierei sale, două fiind inedite. Alexandr Soljeniţîn, Povestiri şi miniaturi (traducere de Cecilia Maticiuc, Univers), cîteva zeci de proze sovietice foarte scurte scrise între anii ’50-’90, multe dintre ele interzise în Rusia. Gao Xingjian, O undiţă pentru bunicul meu (traducere de Irina Ivaşcu, Polirom), cîteva povestiri din anii ’60 ale scriitorului chinez premiat cu Nobel în anul 2000. Mihail Şişkin, Paltonul cu gaică (traducere de Antoaneta Olteanu, Curtea Veche), texte despre exil şi limbă, traumă şi identitate, politică, literatură şi scriitori ruşi. Jeanette Winterson, Zile de Crăciun (traducere de Vali Florescu, Humanitas Fiction), douăsprezece povestiri autobiografice despre Crăciun, fiecare însoţită de cîte o reţetă culinară tradiţională sau inedită. Roberto Arlt, Crescătorul de gorile (traducere de Angelica Lambru, Adenium), un fel de Vasile Voiculescu argentinian preocupat de eresuri africane și orientale.

Reeditări:

Ted Chiang, Povestea vieţii tale (traducere de Ileana Buşac, Nemira), singura carte publicată pînă acum de autorul prozei care a stat la baza filmului Arrival, regizat de Denis Villeneuve. Alice Munro, Prea multă fericire (traducere de Ioana Opaiţ, Litera). Truman Capote, Muzică pentru cameleoni (traducere de Iulia Gorzo, ART). Charles Bukowski, Poveşti despre nebunia obişnuită (traducere de Gabriella Eftimie, Polirom). Haruki Murakami, Bărbaţi fără femei (traducere de Iuliana şi Florina Oprina, Polirom).


Scriitor, traducător şi cronicar literar. A publicat cărţi de travel, proză scurtă şi poezie. Modereză o emisiune săptămînală la Urban Sunsets şi ţine cursuri de creative writing.

asemenea

Your email address will not be published. Required fields are marked *