Citești...

7 cărți ilustrate să (ți) le faci cadou

7 cărți ilustrate să (ți) le faci cadou

Am ales șapte cărți de grafică pe care le avem la dispoziție, de savurat cu ochii și mintea în România. Produse autohtone, dar și importuri de neratat.

Să putem vorbi despre o piață a benzii desenate românești mai avem de așteptat. Dar ilustratori talentați avem destui și edituri capabile să scoată tiraje în condiții optime există. Semnele foarte bune nu sunt fix șapte, dar am ales cele mai recente coups de coeur personale de pe la târguri de carte și de prin librării. Genul de cărți pe care le recomanzi sincer și cu căldură și pe care le faci cadou la prieteni. Cărți cu desene care nu sunt pentru copii și care umplu de râsete și gânduri, melancolii și stupoare. Din meniu, cărți românești și traduceri admirabile în limba noastră ale unor piese devenite deja cult și două experiente superb de suprarealiste provenite din cultura belgiană și zona de autor a indie-ului grafic american. Singurii super-eroi din lista asta sunt autorii, scriitori și desenatori cu zvâc și talent, tupeu și relevanță.

Old Farts
Sorina Vaselina
(Centrala)

Eseu grafic despre bătrâni și bătrânețe, cu toate metehnele și gesturile nobile care vin odată cu înaintarea în vârstă. În ciuda titlului, care s-ar traduce cam brutal pe românește, cartea Sorinei Vazelina este un exercițiu superb de empatie și-o căutare plină de compasiune a unui sens al bătrâneții. Colaj de experimente și observații, glume și fabulații, Old Farts ar merita, ba chiar cere, o traducere în română. Ca artefact vizual este de-o complexitate uimitoare, atât din multitudinea de tehnici și stiluri, cât și din abundența detaliilor. Ca document despre bunici și părinți, familie și nostalgie, doruri și dureri este mai puternică decât biblioteci întregi de literatură.

Salariatul azi. (Partea 1, în care se vede cum e omul om) (fotografie principală)
Cătălin de la Manete, Nicky Steagul Roșu, Timotei Penticostalul, Samson Machenson
(Cenaclul Sefeu)

Cenaclul Sefeu și-a stabilit un standard teribil de înalt în ceea ce privește iconoclasmul și de fapt, mult mai pervers de-atât, amestecul de iconocalsm și anarhie (narativă & morală) cu un stil vizual recognoscibil și inconfundabil. Salariatul este o nouă etapă, extrem de spumoasă și (în)capsulată. Salariatu’ nu-i un personaj, este o tipologie. Burghezia aspirantă a capitalismului carpato-danubiano-pontic, dotată cu toate sechelele Epocii de Aur, toate mofturile europene și toate șmenurile din tranziție. Un personaj cu o mie de fețe, deloc competent nici la făcut, nici la gândit, dar foarte apt de afirmații memorabile prin inadecvare. Mai mult decât satiră socială și mult mai isteț decât o caricatură, volumul este fix ce trebuie pus sub brad. Sau lângă „Coloana infinituluiˮ. Sau între „o ciorbă, două pâini și-o bere”.

Fredo and Pidjin (100+ comics that made people lol on the internet)
Eugen Erhan & Tudor Muscalu
(Radin Print)

Radical-chic cum numai un comic strip plin de ambiț ironic și mustind de trimiteri pop-culturale poate fi, volumul cu Fredo și Pidjin este un must have pentru fanii celor doi (porumbei?) isterici și o surpriză savuros de umoristică pentru toți neinițiații. Copilăros, dar rezervat adulților, cu preocupări superficiale splendid de vulgar asumate (artefactele culturii de consum americane, locurile comune din filme mainstream) și foarte multe finețuri abil camuflate în umor efervesecnt. Produs românesc destinat unui public internațional, albumul ăsta demonstrează că talentul și ambiția chiar pot folosi eficient internetul pentru a ieși din barierele lingvistice ale unei culturi naționale și mai ales că o glumă bună e bună în orice limbă. Chiar și atunci când înclude zone mai puțin văzute de astrul solar.

Aici
Richard McGuire
(Grafic – Grupul Editorial Art)

Cel mai amplu, istoric vorbind, roman grafic existent se întinde pe o perioadă de miliarde de ani. Richard McGuire nu-și propune însă narativ, ci face din crâmpeie de istorie un eseu splendid și pe alocuri înduioșător, prin alte pagini debordant de umor negru despre cine și cum suntem pe planeta asta (insignifianți, da). Perspectiva rămâne în mod genial fixă: un colț de lume pe care merg dinozauri și se construiesc case, au loc revoluții și povești de amor, se vânează animale și vin ambulanțe. Toate în accelași timp, suprapuse și ordonate cu o inspirație zguduitor de justă pentru a depăși limitările (extrem de largi) ale romanului grafic. Un fluviu de timp și timpuri, destine umane și magmă vulcanică de la începuturile timpului, fabulos și nimicitor.

Sosirea
Shaun Tan
(Grafic – Grupul editorial Art)

De câte cuvinte este nevoie pentru a spune o poveste fantastică și sufletistă? Pentru un desenator redutabil precum Shaun Tan, de niciunul. Istoria unui imigrant, a noii sale patrii și-a familiei lăsate în urmă este un exemplu superb de narațiune vizuală care nu pierde absolut nimic din cauza lipsei cuvintelor. Ba chiar câștigă (universalitate și impact emoțional) strict din desene. Reamplasat într-o lume fantastică, protagonistul are de fapt același handicap precum cititorul: nu înțelege limba, deci multe-i sunt străine. Și sunt din desen cât se poate de stranii. O combinație de New York, Codex Seraphinianus și Yellow Submarine nu are cum să nu incite și fascineze.

Le Chat a Malibu
Philippe Geluck
(Casterman)

Versiunea belgiană la Garfield are burta la fel de mare, un apetit la fel de monstruos (pentru coniac și lichior, nu musai lasagna) și un umor suprarealist acut și foarte haute culture. Este fix cronicarul mucalit și onest, tendențios, dar redutabil, al micilor plăceri și marilor vicii pe care numai patria suprarealismului îl putea desena (rudimentar), dar contura cu toate complexitățile de bon vivant fundamentale spațiului cultural francofon. Dacă nu sunteți familiari cu tertipurile lingvistice și finețurile de cultură franțuzită, s-ar putea să aveți de așteptat mult și bine până la o traducere în vreo altă limbă. Dacă aveți francofonită și nu-l știți, o bună parte din cele 30+ de albume dedicate grăsunului observator se găsesc la Kyralina, librăria franceză.

Tales Designed to Thrizzle
Michael Kupperman
(Fantagraphics)

La suprarealism se pricep, extrem de ocazional, și americanii. Cel mai bun (și excelent și decadent) exemplu este Michael Kupperman, autor de umor desenat ultra sec și extrem de meta(fizic). Cele două volume din Tales Designed to Thrizzle se găsesc la Antic ExLibris și sunt o incursiune fabulistă în universuri paralele, în care gumele de mestecat sunt bântuite de spiritele pieilor roșii, gangsterii sunt bolnavi la cap și caracatițele sunt pompieri. Organizat extrem de episodic, dar totuși extrem de coerent în dezarticularea oricărei urme de coerență, discursul este la jumătatea optimă a distanței dintre gag vizual și idee trăznită care după ce uimește amuză și finalmente bântuie cititorul.


Critic de film. Cinefil de profesie, comunicator audio-video cu patalama UNATC. Da, este „ăla cu licența în horror”.

asemenea

Your email address will not be published. Required fields are marked *